Lăbuş

Lăbuş

Lăbuş sunt, un câine,
Viaţa mea este
O-ntreagă poveste
În care-am luptat
Pentru-o pâine.

Crescuţi cu iubire
De mama, noi fraţii
Cei albi sau pătaţii,
Mâncam sau dormeam
În neştire.

În trântă, în joacă,
La umbră, la soare,
În somn şi visare,
Lăsam ziua toată
Să treacă.

În curtea cea mare
Cu pui de găină
Şi-o raţă străină
Era pentru câine
Doar soare.

Grădina şi poarta,
Căsuţa-am păzit,
Pe hoţi i-am gonit
C-aşa e a câinelui
Soarta.

Lătram chiar deodat'
Pe cinci voci, dar vai,
Într-o zi de mai,
Săpâna de suflet
M-a dat.

Dar noua stăpână
Zgârcită, haină,
Nu-mi da nici de cină,
Atâta era
De hapsână.

Pe uliţi, năuc,
Aşa nemâncat,
În lume-am plecat,
Gândind: încotro
S-o apuc?

Atunci o fetiţă
Brunetă, frumoasă,
M-a luat drăgăstoasă,
La casa cu gard
Şi portiţă.

Eu frica-am învins,
Duios am privit
Şi am mulţumit,
Uşor cu lăbuţa
Am prins.

Şi pot ca să zic
Că sunt, în sfârşit,
Oricând fericit
Iubirea s-o-mpart
Cu-un amic.

poezie pentru copii de Gabriela Genţiana Groza

ROXI

ROXI

O pisică şi-un căţel

Vorbăreaţă din născare,
O pisică stă la soare
Şi tot mişcă din mustaţă
Cu-n căţel faţă în faţă.

- Vreau să ştii, spune pisica,
Cu un nas cam atâtica,
Eu perniţe am la gheare
Şi mereu cad în picioare.

Stau la pândă, măi Grivei,
Să îi prind pe şoricei
Care-s tare jucăuşi,
Uite unul chiar acuş!

Şi pisica se repede
Când pe şoricel îl vede.
Stă puţin şi se gândeşte
Căţeluşul şi grăieşte:

- Am şi eu picioare bune
Şi puternice, pot spune,
Iar cu ele alerg bine,
Mult mai repede ca tine.

Când stăpânul nu-i acasă
Noaptea, singurel mă lasă,
Dacă vine vreun om rău,
Să-l ferească Dumnezeu

Că-l apuc cu dinţii bine,
Nu scapă nicicum de mine.
- Mac, mac, mac, zice răţoiul
Să oprească tărăboiul,

Fiecare ştie treaba,
Voi vă lăudaţi degeaba...
Tu, Grivei, primeşti foloase
Că stăpânul îţi dă oase,

Zi de zi te îngrijeşte,
De eşti harnic, te-ndrăgeşte.
Iară tu, mâţa Lăluţa,
Care-n oală bagi lăbuţa,

Şoriceii de n-ai prinde
La târg blana ţi s-ar vinde
Pe o mână de făină
Sau o pană de găină.

Şi vă spun în încheiere
Un proverb care nu piere,
Cum că: "Lauda de sine
Nu miroase deloc bine".

fabulă de Gabriela Genţiana Groza

Căţeluşul meu Lăbuş

Căţeluşul meu Lăbuş,
Pe năsuc cu stropi de tuş
Şi cu ochi de ciocolată
Toată ziua numai latră.

Nu mai vrea deloc lăptic,
Vrea mâncare din butic.
E fiţos şi plin de toane,
S-ar vrea şi el în reclame.

Hrănit cu mâncare-aleasă,
Îmbrăcat doar în mătasă.
Vrea pantofiori şi tichie
Şi tuns doar la frizerie.

Măi Lăbuş, cătel fiţos,
Coboară din ceruri jos,
Daca viata îţi e dragă
Ia alearga tu prin iarbă.

Te uiţi galeş la fripură
Şi mănânci fără măsură,
Nu ştiu dragă, tu nu vezi
Că ai devenit obez?

Tu faci mofturi şi eu tac,
Ma duc singură prin parc
Şi mă joc cu alt căţel
Şi tu stai tot singurel.

poezie pentru copii de Valeria Tamaş

Dojană

Căţeaua mea, neîndoielnic, la minte e destul de-ntreagă.
Ne-ntorceam. Ea, spre mângâiere, sub mâna-mi capul gros şi-l bagă.
Are, se vede, presimţirea c-o s-o mustrez. Tace chitic.
O trag oleacă de ureche. Mă uit urât la ea şi-i zic:
– De ce te porţi urât, frumoaso, făcându-mă de râs în lume?
Când te dedai la fapte rele pe care le consideri glume?
Alergi, te zbengui, latri, urli, te tăvăleşti printre boscheţi
Şi nu o dată bagi copiii şi câinii lor în sperieţi.
Nu-ţi iese un cocoş în cale să nu scoţi sufletul din el
De-mi vine în pământ să intru când te comporţi în acest fel.
Îmi e ruşine, zău, de oameni, deşi, ştiu, ai şi calităţi:
Credinţa şi deşteptăciunea de ce nu vrei să le arăţi?
Afectuoasă, rezervată, aşa cum eşti acum acasă
Aş vrea să fii şi la plimbare, când brusc devii capricioasă!

poezie de Victor Hugo

Cântecul căţelei

Spre ziuă, sub căpiţa de secară,
Pe auriul snopilor plecaţi,
Căţeaua, in viforniţa de-afară,
Fătase şapte căţeluşi roşcaţi.

Până-n amurg, veghind incovoiată,
I-a răsfăţat, lingându-i ne-ntrerupt.
Şi se topea ninsoarea spulberată
Pe fierbinţeala pântecelui supt.

Iar seara, când găinile s-aşează
Stăpânul casei a ieşit posac
Şi unde mama pâlpâia de groază,
El pe toţi şapte i-a băgat în sac.

În urma lui, fugind după desagă,
Căţeaua da-n nămeţii de pe drum...
Răpindu-i puii, apa din viroagă
Scâncea curgând sub botul ei, acum.

Apoi când se-nturna şovăitoare
Şi singură înspre culcuşul ei,
Deasupra casei i-apăru pe zare,
În locul lunii, unul din căţei.

Străină, zgribulită şi-n neştire,
Privea la chipu-i nalt şi depărtat,
Iar luna plină, lunecând subţire,
După colini a dispărut treptat.

Şi cum atunci când cineva-n ogradă,
Drept pâine-i zvârle-o piatră dinadins,
Ca stele mari de aur în zăpadă,
Căţeaua ochii trişti şi i-a prelins.

poezie de Serghei Esenin

Dialog cu un... căţel

Când vorbesc cu al meu căţel,
Chiar dacă-i "mut" el mă-nţelege,
De-l cert şi-i spun că e mişel,
Pentru el vorba mea e... lege.

Oricât aş vrea să-l ocolesc,
Apare-n jur ca o iscoadă,
De-l mângâi sau de-l dojenesc
El scheaună şi dă din... coadă.

E un semnal că-i prieten drag,
De şi l-am botezat: "dulăul",
De-i cald, de-i frig mă-aşteaptă-n prag
Iar "prieteni-mi" doresc doar... "hăul".

De mult, cu coaja mea de pâine
Am mai hrănit şi-un om sărman,
Căţelul a crescu şi-i... câine
Iar prietenul îmi e... duşman.

Stau şi mă-ntreb cum este bine?
S-ajuţi plebeul că-i sărman,
Sau să ai prieten doar un câine
Ce-ţi este prieten, nu duşman?

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu

ROXI

Zi de vara

Zi de vara
de George Toparceanu

Linişte. Căldură. Soare.
Sălciile plângătoare
Stau în aer, dormitând.
Un viţel în râu s-adapă
Şi-o femeie, lângă apă,
Spală rufele, cântând.

Şi din vale abia vine
Murmur slab, ca de albine,
Somnoros şi uniform:
Râul, strălucind în soare,
Ceartă sălciile, care
Toată ziulica dorm.

Sub o salcie bătrână
Şi cu-o carte groasă-n mână
Care-mi ţine de urât,
M-am culcat în fân pe spate, -
Somnul lin, pe nechemate,
A venit numaidecât.

Cântec, murmur, adiere
De zefir în frunze piere
Şi rămâne doar un glas
Care umple valea-ngustă.
. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .
Ia te uită, o lăcustă
Mi-a sărit tocmai pe nas!

IN PAS DE DANS

CUMINTELUL

POVESTE CU TALC-CEA A CATELUSULUI SCHIOP

Povestea catelusului schiop

În vitrina unui magazin de animale era un afiş:
“Căţeluşi de vânzare”
Un baieţel de vreo 10 ani intră şi intreabă care-i preţul unui căţeluş. Vânzătorul îi răspunde că preţul este între 30 şi 50$. Băieţelul bagă mâna în buzunar, scoate câteva monezi. Numără 2.70 $ … şi apoi întreabă: “Aş putea vedea căţeluşii?” Vânzătorul zâmbeşte. Fluieră odata si din magazin iese afară căţeaua şi în urma ei 5 căţeluşi frumoşi. Al şaselea căţeluş… rămase în urmă şi nu se apropia!
Băieţelul întreabă: “De ce căţeluşul astă şchioapătă ?” Omul îi răspunse că acesta s-a născut cu o problemă la picior şi va şchiopăta toată viaţa! “Acesta-i caţeluşul pe care-l doresc”, a spus băieţelul cu bucurie în glas. “Dacă asta e dorinţa ta, ţi-l dau gratis!”

Catelusul schiop

Elena Farago - Catelusul schiop

Eu am numai trei picioare,
Si de-abia ma misc: top, top,
Râd când ma-ntalnesc copiii,
Si ma cheama "cuciu schiop".

Fratii mei ceilalti se joaca
Cu copiii toti, dar eu
Nu pot alerga ca dansii,
Ca sunt schiop si cad mereu!

ROXI-CEA MAI BUNA PRIETENA